Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 noiembrie 2011

SOS - Parcul Naţional Retezat

La începutul lunii noiembrie a.c., la iniţiativa deputaţilor liberali din judeţul Hunedoara, grupurile parlamentare ale opoziţiei au depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o solicitare pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă privind situaţia exploatărilor de arborete care se petrec în zona Parcului Naţional Retezat. Această iniţiativă a fost şi este necesară în condiţiile în care sute de hectare de pădure au fost masacrate de cele mai multe ori cu ştirea şi complicitatea autorităţilor, îndreptându-ne spre un dezastru ecologic în zonă. Deşi au fost numeroase sesizări, atât din partea reprezentanţilor opoziţiei, ai mass-media şi ai societăţii civile, nicio autoritate a statului nu a făcut nimic pentru stoparea acestui masacru.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 noiembrie 2011

În contextul puternicei crize economice pe care România o traversează, sectorul energetic poate reprezenta o resursă imensă pentru revigorarea economiei româneşti, fapt care poate duce la creşterea gradului de bunăstare şi securitate a cetăţenilor români, dar şi la consolidarea poziţiei ţării noastre în rândul statelor Uniunii Europene.

În egală măsură, un succes în implementarea unui proiect energetic viabil ar contribui la creşterea standardului de calitate şi competitivitate al economiei româneşti în comparaţie cu alte pieţe economice europene. De aceea este necesară asumarea de către toţi actorii politici a unui nou proiect economic naţional pe termen mediu şi lung, centrat pe două componente: infrastructură şi competitivitate.

La începutul acestei luni, mai precis în data de 2 noiembrie 2011, aproape nesesizat de nimeni, a fost depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o propunere legislativă privind reţinerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă. Iniţiativa cu numărul BP816/2011 aparţine ministrului comunicaţiilor, Valerian Vreme, şi deputatului PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI, şi prevede că, timp de 6 luni, sunt reţinute şi stocate datele de trafic şi localizare în cazul convorbirilor de telefonie şi internet, mai precis: numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul către care a fost redirecţionat apelul, durata, dar şi numele acestora. În cazul folosirii poştei electronice se are în vedere înregistrarea IP-ului, utilizatorul, serviciul de internet folosit, numele şi adresa abonaţilor, ora conectării şi a deconectării etc.

"Aceasta este dorinţa mea cea mai fierbinte pentru poporul român: să fie unit şi să se gândească la viitor. Nu numai la cel personal, dar şi acela este important. Dacă eşti parte din ţara ta, trebuie să te pui în slujba ţării!" - este fragmentul unui interviu acordat de către Majestatea Sa Regele Mihai în 2009, la Aubonne, în Elveţia.

Puţini au fost poate aceia care au citit acest interviu. Şi mai puţini sunt poate aceia care au înţeles valoarea îndemnului său. Acest fragment, aceste cuvinte ale ultimului Rege al României sintetizează de fapt o misiune pe care mulţi dintre noi, simpli cetăţeni şi mai ales, oamenii politici - o uităm de prea multe ori.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 octombrie 2011

La preluarea mandatului de către Guvernul Boc, unul dintre obiectivele cu care se făleau că îl vor îndeplini cu prioritate era construcţia a 800 de kilometri de autostradă până în 2012. Declaraţiile recente ale doamnei Boagiu arată clar că: "astăzi avem în execuţie 276 de kilometri de autostradă şi sunt 183 de kilometri de autostradă care au fost adjudecaţi pe bani europeni", memorabile fiind momentele celor două inaugurări oficiale a 14 kilometri de autostradă! Astfel, România are, după 22 de ani, 332 de km de autostradă, dintre care 100 şi ceva au fost realizaţi înainte de 1989.

În condiţiile în care gradul de absorbţie a fondurilor europene de către Ministerul Transporturilor este de numai 2%, nici un oficial PDL din cabinetul Boc nu pare să facă ceva pentru ca România să beneficieze de infrastructură modernă din finanţări europene. Privind la felul în care a fost condus acest domeniu nu putem să nu facem două constatări esenţiale:

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 octombrie 2011

"Cu cât vom face mai repede reorganizarea administrativ-teritorială, cu atât mai repede cei de la nivel judeţean vor putea merge direct la Bruxelles, să aducă mai mulţi bani pentru comunităţile lor", declara domnul Emil Boc în susţinerea nevoii de reîmpărţire a României în altă formulă de organizare administrativ-teritorială, respectiv în 8 judeţe gigant. În nici una dintre intervenţiile sale publice, premierul şi preşedintele PDL nu suflă o vorbă despre adevăratul motiv al acestui proiect dezastruos, menit să îndepărteze şi mai mult cetăţenii de autorităţi şi, în acelaşi timp, să centralizeze decizia, lipsind de putere autorităţile locale.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2011

"Congresul PPE la Bucureşti - ultima căciulire a PDL în faţa celor care sancţionează România"

Peste fix un an de zile, la Bucureşti va fi organizat congresul statutar al Partidului Popular European, unde reprezentanţii acestei formaţiuni îşi vor alege noii lideri. Aparent, această decizie a PPE de a veni la Bucureşti pentru a ţine cel mai important eveniment al său ar putea părea o victorie a PDL. În acest fel, în an electoral pentru România, politicienii portocalii au ocazia să arate cât de susţinuţi, apreciaţi şi doriţi sunt ei de către fraţii lor europeni. Numai că acest calcul prezintă unele deficienţe.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 septembrie 2011
În urmă cu câteva luni, prin intermediul unei alte declaraţii politice, avertizam asupra faptului că tot mai multe ţări din UE aplică politici restrictive pe piaţa muncii pentru români, singura justificare a acestora fiind naţionalitatea. A fost cazul Olandei, iar recent este cazul Spaniei. Atunci ceream o intervenţie corectă a statului român în scopul de a apăra interesele celor care sunt cetăţeni europeni, dar înainte de toate sunt cetăţeni români. Replica guvernanţilor români a fost una extrem de palidă şi fără efect. Nu a trecut foarte mult timp şi mass-media din Franţa a prezentat reportaje şi atitudini jignitoare la adresa cetăţenilor români. Nu am auzit vreun protest vehement atunci când Bucureştiul era comparat cu o pubelă şi nicio autoritate guvernamentală nu a avut o luare de poziţie serioasă.

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 septembrie 2011
Am avut plăcerea ca duminica trecută, alături de peste 12.000 de persoane care au venit şi în acest an la Ţebea, să ne aplecăm capul pentru câteva clipe, cu gândul la cel care a fost Crăişorul Munţilor - Avram Iancu. Dacă toţi aceşti români au ales să comemoreze personalitatea marelui erou al neamului, fiind prezenţi la mormântul acestuia şi într-o zi toridă să îşi găsească răcoare la umbra gorunului lui Horea, alături de lideri ai opoziţiei şi alte personalităţi, reprezentanţii puterii portocalii au ales umbra aerului condiţionat din propriile birouri, refuzând să vină la Ţebea.

Lansarea proiectului guvernamental de regionalizare a României a aruncat dezbaterea publică românească într-un subiect care pare să îndepărteze preocupările publice de adevăratele probleme. Nimeni nu mai vorbeşte de scumpirile alimentelor sau de disponibilizările anunţate din sectorul bugetar, pentru că toată lumea este interesată de cele opt judeţe sau, mai nou, dacă UDMR părăseşte sau nu guvernarea. Acest fapt este un exemplu de succes pentru îndepărtarea discursului public de la dramele reale cu care se confruntă o mare parte din populaţia României: imposibilitatea de a plăti dările către stat sau ratele, de a avea un trai decent. 

Citeşte mai departe...