Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 martie 2011 

" (...) Atunci când vorbim despre schimbarea domnului Emil Boc, trebuie să ne punem foarte clar întrebarea cui foloseşte această schimbare?", a declarat Stolojan la mijlocul săptămânii trecute. Ca parlamentar al opoziţiei nu am putut să trec cu vederea această dilemă a domnului Stolojan, cu atât mai mult cu cât se pare că ea reprezintă o viziune mai amplă a multor lideri şi parlamentari ai actualei majorităţi care conduce România. 

Răspunsul la această întrebare îl poate găsi domnul Stolojan dacă ar avea curiozitatea de a iniţia un minim dialog cu reprezentanţi ai diferitelor categorii sociale. 

Astfel, ne putem întreba cine ar protesta la schimbarea actualului premier. să fie medicii care aleg calea exodului pentru a putea practica cu demnitate una dintre cele mai nobile, dar în acelaşi timp vitale meserii pentru o societate? să fie profesorii care se văd sărăciţi şi umiliţi în fiecare zi în faţa elevilor? să fie funcţionarii care sunt ameninţaţi de concedieri colective, tăieri de salarii şi, mai nou, de un nou Cod al muncii prost gândit de către actualul Executiv? să fie agricultorii care nu mai primesc subvenţii şi nici nu mai au niciun stimulent pentru a-şi cultiva pământurile? 

Cine, domnule Stolojan, ar fi nemulţumit de schimbarea actualului premier? Nici măcar preşedintele care vă păstoreşte de la Palatul Cotroceni nu ar mai risca un vot necondiţionat pentru Emil Boc. 

Prin intermediul diverşilor lideri, mai mari sau mai mici, PDL a încercat să acrediteze ideea unui premier tehnocrat, cu o aparentă independenţă, în scopul declarat al "recredibilizării guvernului". Însă aceasta nu reprezintă altceva decât o manevră de imagine, pentru că în spatele oricărui premier independent ar sta tot maşinăria de partid a PDL, dornică să nu întrerupă conectarea de la sustragerea banului public. Cu alte cuvinte, nu ar fi decât un avatar, pentru că mecanismul din spatele imaginii ar fi acelaşi. 

Mai mult decât atât, dacă ar fi să ascultaţi pentru un moment vocea partenerilor sociali sau vocea milioanelor de oameni pe care i-aţi adus dincolo de pragul sărăciei, aţi afla - poate cu surprindere - că întreaga ţara doreşte să plecaţi. Nu numai Emil Boc, ci întregul dumneavoastră partid care s-a aciuat în posturi de conducere de la nivel central sau local, secătuind resursele ţării. 

Mai mult decât atât, experienţa dumneavoastră de economist, dar şi faptul că aţi ocupat în urmă cu 20 de ani funcţia de premier al României ar trebui să vă ofere o analiză corectă care să vă arate că actualul guvern şi actualul premier se pot lăuda doar cu o performanţă negativă la conducerea ţării, cu impact devastator asupra cetăţenilor români. Iar în aceste condiţii, răspunsul la dilema dumneavoastră este unul singur: plecarea lui Emil Boc, dar şi a PDL de la conducerea României ar fi dorită şi utilă atât pentru cetăţenii acestei ţări, cât şi pentru buna funcţionare a statului român.