Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 martie 2011 

Declaraţiile premierului maghiar Viktor Orbán ce aduc atingere condiţiei intrinsece a statului român au făcut destulă vâlvă în mediile societăţii civile şi jurnalistice. 

Din păcate - doar acolo. Pentru că oficialii statului român s-au făcut remarcaţi printr-o apăsătoare tăcere faţă de declaraţiile ce atacau însăşi esenţa statului pe care îl conduc şi îl reprezintă. 

Mai mult decât atât, atunci când grupul parlamentarilor liberali din Camera Deputaţilor şi din Senat au dorit să iniţieze o declaraţie de protest ce urma să fie adoptată de către plenul reunit, majoritatea PDL şi acoliţii lor au făcut tot ce le-a stat în putinţă să tergiverseze şi să îngroape orice luare de poziţie oficială. În acest fel, s-a transmis la Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor un document ce trebuia citit şi adoptat imediat de către singura autoritate a statului român care a făcut un minim demers în acest sens. 

În aceste condiţii, mă întreb ce-i "mână în luptă" pe cei care ne conduc astăzi, în condiţiile în care acceptă cu umilinţă declaraţii denigratoare şi nu protestează faţă de întinarea unui erou naţional - Avram Iancu. Se pare că domnul Boc, ce se revendică cu atâta mândrie drept fiu al Ardealului, a uitat de istoria şi sacrificiile marilor bărbaţi de stat ce au construit România Mare pe care astăzi acest epigon îi dezonorează. Mă întreb care este semnificaţia prezenţei acestor politruci portocalii, în fiecare an, la Ţebea, la mormântul lui Avram Iancu, aducând un fals omagiu marii istorii, în condiţiile în care, atunci când este nevoie, aceştia nu îşi fac datoria pentru care au fost învestiţi cu votul cetăţenilor români. 

Aşadar, prezenta declaraţie politică se doreşte a fi un protest a unui parlamentar tânăr căruia nu-i este ruşine să îşi apere moştenirea strămoşilor săi şi să îşi împlinească mandatul pentru care a fost trimis în Parlament.